Cunoscută sub numele de Casa Contelui Mercy pentru că a servit ca reşedinţă primului guvernator al Banatului după retragerea turcilor din secolul XVIII, şi anume contelui Florimund de Mercy, această clădire este una dintre realizările arhitecturii timişorene influenţate de neoclasicism. Construcţia din secolul XVIII, ce a servit şi ca reşedinţă episcopului catolic, iar mai târziu ca tribunal, a fost refăcută în jurul anului 1800.

Monumentul prezintă un interesant acces flancat de două coloane de inspiraţie clasică, de un deosebit efect plastic asupra faţadei sobre.